Dosarul retrocedărilor ilegale: Finii lui Băsescu, Dan Șova și Gabriel Vlase, cercetați de procurorii DNA

DNA a trimis astăzi în judecată dosarul privind retrocedările ilegale. În acest dosar au fost trimiși în judecată Viorel Hrebenciuc, Tudor Chiuariu, Ioan Adam și alte 14 persoane. Aceștia sunt acuzați în esență că au încercat să retrocedeze ilegal peste 40.000 de hectare de păduri în județul Bacău. Prejudiciul calculat în acest dosar se ridică la 303 milioane euro.

Dosarul DNA în care Viorel Hrebenciuc și Ilie Sârbu au fost puși sub acuzare este centrat în jurul retrocedării moșiilor deținute în Bacău de Dimitrie Ghica. Viorel Hrebenciuc este acuzat că s-a implicat activ folosindu-și influența politică pentru ca un presupus moștenitor al familiei Ghica să intre în posesia a 43.000 de hectare de teren. Întreaga afacere este evaluată într-o investigație jurnalistică la 140 milioane euro. Deputatul Ioan Adam și soția sa, judecător la Brașov, sunt inculpați în același dosar. De asemenea, procurorii suspectează de acte de corupție o serie de judecători.

În dosar, ancheta s-a concentrat asupra unei retrocedări suspecte a unei suprafețe de 43.000 de hectare de teren, o afacere evaluată de Rise Project la 140 milioane euro. În esență, procurorii DNA susțin că Ioan Adam, Ilie Sârbu și Viorel Hrebenciuc ar fi intervenit în procedurile de retrocedare a moșiilor deținute în județul Bacău de către Dimitrie Ghica și a fiului său Nicolae D Ghica, care fac parte din cele mai importante familii princiare din România.

Istoria celor patru moșii a fost refăcută astfel de către procurorii DNA:

1913 – NICOLAE D. GHICA avea în deplină proprietate cele patru moșii: COMĂNEȘTI, PALANCA, BRĂTULEȘTI și AGĂȘ.

1921 – NICOLAE D. GHICA a decedat, lăsând în urma sa patru copii (Nicolae, Eugen, Dimitrie și Ivette) și soția supraviețuitoare, Yvonne proprietarii celor patru moșii (COMĂNEȘTI, PALANCA, BRĂTULEȘTI și AGĂȘ).

1945 – Calitatea de proprietar deposedat de pădure au avut-o exclusiv cei patru copii ai lui NICOLAE D. GHICA (DIMITRIE, EUGEN, IVETA și NECULAI).

În niciunul dintre dosarele civile ce au urmat nu se găsește măcar un singur act de natură să contrazică afirmația de mai sus, din care să reiasă că MARIA MAVROCORDAT ar fi fost proprietar de teren forestier în anul 1945.

În ceea ce-i privește pe DIMITRIE N. GHICA și NICOLAE D. GHICA este evident că nu puteau avea calitatea de proprietar deposedat de pădure în anul 1945 din moment ce erau decedați.

MARIA MAVROCORDAT a avut o fiică, ZOE (n. 1890 – d. 1973), căsătorită cu MIHAIL STURDZA, aceștia având la rândul lor un fiu, pe ELIE VLAD STURDZA, născut în anul 1916 și decedat în anul 2009.

Descendentul și moștenitorul lui ELIE VLAD STURDZA se numește PALTIN GHEORGHE STURDZA.

Doi presupuși moștenitori

Rise Project a arătat că drept moștenitori ai moșiilor Ghica s-au anunțat în 2001 și 2005 două personaje: Eliza Ghica și Elie Vlad Sturdza. „Într-o zi toridă din vara anului 2001, Primăria Comănești din județul Bacău a fost vizitată de o româncă stabilită în Brazilia. S-a recomandat ca fiind o rudă îndepărtată a familiei Ghika. Femeia s-a prezentat ca moștenitoarea lui Dimitrie Ghika și a fiului său Nicolae D Ghika, mai spune fostul consilier”, a relatat Rise Project

În 2005, Elie Vlad Sturdza s-a recomandat ca fiind un alt strănepot al lui Dimitrie Ghika și a solicitat 30 de mii de hectare, suprafața însumând cinci domenii forestiere, – Brătulești, Comănești, Ciobănuș, Agăș și Palanca.

Un consilier local din Comănești a relatat că autoritățile au făcut propriile cercetări în arhive și au descoperit că nici unul dintre cei doi nu sunt adevărații moștenitori ai averii.

„I-am identificat pe strănepoții lui Nicoae Ghika: John Nicholas care era stabilit în Marea Britanie și soția sa, Judith Ghika. Aceștia erau singurii nepoți în viață ai lui Nicolae și, deci, adevărații moștenitori a ceea ce mai rămăsese din moșie”, a relatat un consilier local pentru Rise Project

John Nicholas Ghika a fost primul copil al lui Dimitrie Ghika. Născut în 1928 la Paris, s-a mutat cu familia în Marea Britanie, unde a ajuns înalt ofițer în armata britanică. A decedat în august 2003 fără să revendice vreodată averea din România.

În schimb, Elie Vlad Sturdza a continuat demersurile pentru retrocedarea a 30.000 de hectare de teren susținând că este moștenitorul proprietăților familie princiare Ghica.

Traseul juridic al bătăliei pentru moștenirea Ghica

Ancheta DNA a stabilit că atât Direcția Silvică, cât și Direcția Județeană de specialitate au respins cererile presupusului moștenitor. Hotărârea direcției județene este atacată în instanță, unde Elie Vlad Sturdza este reprezentat de către avocatul Ioan Adam, actualul deputat PSD, cel care este și investigat de DNA.

Judecătoria Onești a respins plângerea prin care se contesta decizia comisiei județene de respingere a retrocedării. Tribunalul Bacău menține sentința în 2008 deoarece Elie Vlad Sturdza are gradul V și nu are vocație succesorală față de aceștia. „În plus, Tribunalul Bacău reține că MARIA GHICA a primit numai bani, ca urmare a partajului de ascendent din anul 1902, nu și păduri, deci nu exista nici un temei de reconstituire”, arată procurorii DNA.

Presupusul moștenitor face o cerere de revizuire a deciziei la Judecătoria Sfântu Gheorghe. Și această cerere este respinsă.

Momentul de cotitură al retrocedării: decizia prin care revizuirea sentinței inițiale este atacată cu recurs la Tribunalul Covasna

Aici, procurorii DNA spun că în data de 22 iunie 2010, completul format din UȚĂ GABRIEL, ORDOG LORAND ANDRAS și MOLDOVANU LIDIA a dispus admiterea recursului formulat și trimiterea cauzei spre rejudecare. La rejudecare, Judecătoria Sfântu Gheorghe respinge din nou cererea retrocedare. Între timp, procesul a fost preluat în calitate de moștenitor de Paltin Sturdza, fiul lui Elie Sturdza.

La recurs, presupusul moștenitor nu a mai solicitat 30.000 HA, ci numai moșiile rămase după DIMITRIE N. GHICA (D. 1923), respectiv: COMĂNEȘTI, PALANCA, DOFTEANA și BELEGHET, adică 23.000 ha.

La recurs, același complet al Tribunalului Covasna format din judecătorii ORDOG LORAND ANDRAS, UȚĂ GABRIEL și VELICAN MARIA DANIELA au dispus admiterea recursului și reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de ha teren forestier și 50 de ha de teren agricol inclusiv pentru pădurile DOFTEANA și BELEGHET, „deși la judecarea revizuirii în fond, așa cum am arătat, renunțase la DOFTEANA și BELEGHET și solicitase numai 23.000 ha”, arată DNA

Procurorii DNA susțin că decizia judecătorilor ar fi fost influențată de către Ioan Adam. „Această modificare de optică a judecătorilor are tangență directă cu legăturile telefonice dintre avocatul ADAM IOAN și ORDOG MELINDA, soția lui ORDOG LORAND ANDRAS (16 mai 2012, ora 10:25 – înainte de motivarea deciziei nr. 231/R), precum și cu sporul neobișnuit pe care l-a avut averea familiilor judecătorilor UȚĂ GABRIEL și ORDOG LORAND „, spun procurorii DNA

O afacere evaluată la 140 milioane euro

După acest episod, procurorii DNA spun că Paltin Sturdza a fost convins de Ioan Adam să încheie un contract de promisiune de vânzare-cumpărare cu CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN și VARGA IOAN-GHEORGHE a celor 43.227 ha de teren forestier în schimbul unui preț total de 68.000.000 (șasezecisioptdemilioane) Euro, respectiv suma de 1.572 Euro ptr un hectar . DNA spune că din acest contract reiese că tot terenul urma să ajungă la PROKON HIT TIMBER S.R.L. „Pe 30 ianuarie 2013, pădurea a fost promisă spre vânzare grupului german Prokon, în schimbul sumei de 140 de milioane de euro.”, notează Rise Project

Procurorii notează că, „în luna aprilie 2013, la inițiativa lui Adam Ioan, Sturdza Paltin Gheorghe a acceptat să încheie un nou antecontract de vânzare-cumpărare a aceleiași suprafețe de teren forestier (43.277 ha) cu numitul BENGESCU DAN COSTIN”. În acest contract, prețul prevăzut a fost de 2500 euro/ha despre care procurorii spun că era cu 1000/1500 de euro mai mic decât prețul pieței. Acestă diferență care ajunge în final pe toată suprafața la câteva zeci de milioane euro urma să fie utilizată de Bengescu pentru „cumpărarea de influență de la autoritățile din județul Bacău cu atribuții în domeniul punerii în posesie și al eliberării titlului de proprietate (șefi ocoale silvice, Comisia Județeană de Fond Funciar Bacău, funcționari din cadrul Direcției Silvice Bacău, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, președinți din cadrul Comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar etc )”.

Intră în scenă Viorel Hrebenciuc

Procurorii arată că ultima fază a operațiunii de retrocedare era punerea în posesie. Aici apare, potrivit descrierilor procurorilor, Viorel Hrebenciuc. Procurorii spun că Hrebenciuc avea rolul de a influența autoritățile locale pentru a efecuta punerea în posesie. „Pentru atingerea acestei ținte, Bengescu Dan Costin a cointeresat în această afacere mai mute persoane, fiecare dintre aceștia având roluri clar stabilite. În primul rând, prin intermediul numitului Durlan Iulian, primarul Comunei Căiuți din județul Bacău, a reușit să-l capaciteze pe numitul Hrebenciuc Viorel, deputat în Parlamentul României, care avea rolul de a-și folosi influența politică la nivelul instituțiilor și autorităților publice din județul Bacău și de la nivel central pentru urgentarea atingerii obiectivelor stabilite în antecontract”

Romsilva nu renunță la luptă

Cu toate că din activitatea grupului părea că retrocedarea este sigură și nu mai poate fi întoarsă Romsilva administratorul pădurilor din România care urma să piardă importante suprefațe face recurs la decizia Tribunalului Covasna. Astfel că din nou retrocedarea devenea incerctă.

DNA susține că rolul lui Hrebenciuc avea rolul de a interveni pe lângă conducerea Romsilva pentru ca instituția să nu se apere în instanță. DNA susține că Hrebenciuc „l-a abordat pe numitul Crăciunescu Adam prin intermediul lui Ilie Sârbu, senator, persoană cu foarte mare influență asupra directorului RNP Romsilva”

Iată ce reține DNA în cazul lui Hrebenciuc:

â–ºDin probe a rezultat că atât Adam Ioan cât și Bengescu Dan Costin i-au solicitat în mod direct lui Hrebenciuc Vorel să intervină pe lângă directorul general Romsilva, care, la rândul său trebuia să dispună juriștilor din cadrul Romsilva și ai DS Bacău să aibă o atitudine necombatantă.În acest context este de menționat faptul că în luna decembrie 2013, după ce a aflat că jurista din cadrul ROMSILVA a depus cererea de strămutare la ÎCCJ, obținând totodată și suspendarea judecății dosarului 2209/119/2013, după ce a fost admonestat de Hrebenciuc Viorel prin intermediul lui Sîrbu Ilie, Crăciunescu Adam a dispus ca acea juristă să nu mai reprezinte RNP Romsilva( era prea profesionistă și apăra prea insistent !!! ei doreau să fie cineva pasiv să facă apărări formale pentru ROMSILVA) în cauzele ce privesc Domeniul Ghica Comănești și să nu mai facă deplasări în afara Bucureștiului, ceea ce a afectat în mod direct drepturile patrimoniale și interesele legitime ale acesteia.

â–ºDNA susține că Viorel Hrebenciuc a intervenit în mod direct pe lângă o serie de funcționari pentru a determina ROMSILVA și funcționarii din diverse primării pentru ca terenurile să ajungă la presupusul moștenitor Paltin Sturdza. DNA mai reține următoarele despre Hrebenciuc:

â–ºCu ocazia unei întâlniri dintre Hrebenciuc Viorel și Bengescu Dan Costin, din 13 august 2014, primul a afirmat că trebuie să vorbească cu Sârbu Ilie pentru a-l „călca pe cap” pe Crăciunescu Adam, din această sintagmă folosită înțelegând că se intenționa luarea de măsuri drastice față de directorul RNP ROMSILVA dacă nu va respecta sarcinile trasate de către Hrebenciuc Viorel și va mai face apărări în instanță deoarece trebuia să aibă o atitudine împotriva atribuțiilor de serviciu, manifestându-și intenția de a-i oferi acestuia drept „donație” o suprafață din pădurea a cărei punere în posesie ar facilita-o.